Un exemplu emblematic al acestei tendințe îl reprezintă mitul popular conform căruia oamenii folosesc doar 10% din capacitatea creierului lor. Chiar dacă această idee este răspândită și acceptată de o parte semnificativă a populației — inclusiv circa jumătate dintre profesorii chestionați la nivel internațional, conform TIME — ea nu se fundamentează pe cercetările neuroștiințifice. În realitate, aproape întreaga activitate cerebrală este activă continuu, cu variații specifice sarcinilor desfășurate.

Cum Se Formează Credibilitatea Adevărului

Informațiile eronate pătrund în conștiința colectivă prin expuneri repetate. O dată întâlnită, chiar și o informație complet falsă poate câștiga credibilitate pe măsură ce este auzită din nou. Sarah Barber, profesor asociat de psihologie la Georgia State University, care studiază aspecte ale memoriei și evaluării adevărului, a explicat că "exprimarea unei idei repetitivi îi conferă o aparență de veridicitate."

Cercetătorii din acest domeniu utilizează termenul "efectul adevărului iluzoriu" pentru a descrie acest fenomen. Studiile recente, cu un accent pe dezinformarea online, au relevat constant că, cu cât intrăm mai des în contact cu aceeași informație falsă — fie pe platformele de socializare, la televizor sau în cadrul conversațiilor — cu atât percepția noastră despre validitatea acesteia crește.

Un studiu din 2021, publicat în revista Cognition Research, realizat de Barber și un coleg, a demonstrat că cea mai semnificativă creștere a percepției de adevăr se petrece la a doua întâlnire cu o afirmație. Deși impactul scade după aceea, fiecare expunere adăugată întărește și mai mult percepția noastră asupra veridicității afirmației respective.

Diferența Dintre Percepție și Convingere

Este crucial să subtilizăm că expunerile repetate nu transformă o percepție falsă în adevăr. "Există o distincție clară între ceea ce considerăm a fi adevărat și ceea ce credem realmente", adaugă Sarah Barber. "Nu înseamnă că vei ajunge să crezi un lucru doar pentru că îl auzi constant; repetarea îl face să pară mai puțin fals."

Putem concepe acest mecanism pe un continuum: la un capăt se află convingerea totală, iar la celălalt neîncrederea extremă. Cu fiecare întâlnire repetată cu o afirmație, aceasta se apropie treptat de capătul "credinței", chiar dacă nu va atinge niciodată un nivel ferm de convingere.

Barber a subliniat relevanța acestui fenomen în contextul dezinformării legate de sănătate și a propagandei politice false care circulă frecvent online. Repetarea constantă a unor afirmații false, în special în mediile sociale, alături de postări ale utilizatorilor și articole din surse credibile, le face să pară mai puțin absurde, crescându-le astfel valabilitatea în ochii consumatorilor de informație.

Fundamente Cognitiv: Ușurința Procesării

Una dintre cele mai citate explicații pentru efectul adevărului iluzoriu se bazează pe conceptul de "ușurință de procesare," un termen uzitat în psihologia cognitivă. Ideea este simplă: informațiile cu care am mai interacționat sunt ușor de prelucrat de către minte, ceea ce face ca această ușurință să fie eronat asociată cu veridicitatea.

Shauna Bowes, profesor asistent de psihologie la University of Alabama in Huntsville, a detaliat că "dacă reflecționăm asupra comunicării tradiționale, e logic să atribuim o valoare de adevăr mai mare informațiilor pe care le întâlnim frecvent." Totuși, a adăugat că "din păcate, acest mecanism nu funcționează la fel de bine în actuala eră a informației."

Un studiu recent efectuat de Bowes în colaborare cu Lisa Fazio de la Vanderbilt University a scos la iveală că efectul adevărului iluzoriu influențează la fel de mult credințele în teorii conspiraționiste ca și informațiile triviale. Rezultatele cercetării au arătat că deschiderea unui individ față de gândirea conspiraționistă sau timpul alocat evaluării unei afirmații nu reduce efectul expunerilor repetate, nu protejează nici măcar pe cei mai sceptici.

"Studiind variabilitatea individuală, putem înțelege diferitele reacții la influențele false, dar în cazul efectului adevărului iluzoriu, aceste variații nu par să aibă relevanță," a notat Bowes. "A fi rațional sau reflexiv nu influențează fixația pe care o avem asupra minciunilor." A subliniat: "Dacă auzi insistent că Pământul are forma unui pătrat, nu înseamnă că vei ajunge să crezi asta, dar va părea mai puțin absurd decât înainte."

Strategii de Prevenire și Responsabilitatea Platformelor

Din păcate, conștientizarea efectului adevărului iluzoriu nu protejează împotriva acestuia, conform spuselor lui Bowes. Singura modalitate eficientă de protecție constă în reducerea contactului cu informații false și teorii conspiraționiste.

Aceasta ar putea implica limitarea timpului petrecut pe site-uri sau platforme ce răspândesc dezinformare. O alternativă mai viabilă, sugerează Bowes, ar necesita un efort sporit din partea rețelelor sociale și altor platforme pentru a promova informații corecte și a restrânge circulația minciunilor.

"Întrucât algoritmii ne suprasaturază fluxurile cu informații false, toți suntem supuși unui risc," a concluzionat Shauna Bowes.

De reținut

Cetățenii din Botoșani, la fel ca toate celelalte comunități, se confruntă zilnic cu o avalanșă de informații, multe dintre ele fiind nedovedite sau chiar false, propagate prin canale variate, de la forumuri online la știri distribuite rapid. Observarea cum anumite mituri sau informații greșite legate de evenimente locale se răspândesc, doar pentru că sunt repetate frecvent, chiar și de oameni bine intenționați, este frustrantă. Un sfat util ar fi să verificăm cu strictețe sursele oricărei informații, în special atunci când aceasta pare exagerată sau contrar logicii, și să consultăm cel puțin două sau trei surse credibile înainte de a o accepta sau distribui.