Curtea Constituțională a României a decis miercuri, 18 februarie 2026, că noua lege privind pensiile de serviciu ale magistraților este constituțională, după cinci amânări succesive.

Decizia Curții Constituționale și votul judecătorilor

În ședința începută la ora 11:30, judecătorii CCR au respins sesizarea de neconstituționalitate depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și au stabilit că legea care majorează vârsta de pensionare a magistraților și reduce cuantumul pensiei de serviciu respectă Constituția.

Potrivit informațiilor citate de Monitorul de Botoșani din surse HotNews, actul normativ ar fi trecut cu 5 voturi „pentru” și 4 „împotrivă”. Mihai Busuioc, Bogdan Licu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan s-ar fi aflat în tabăra celor care au votat împotrivă.

Următorul pas este trimiterea proiectului, inițiat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, la președintele României, Nicușor Dan, pentru promulgare, iar apoi publicarea în Monitorul Oficial.

Demersurile Înaltei Curți și amânările CCR

La termenul anterior de la Curtea Constituțională, din 11 februarie 2026, decizia a fost amânată pentru ca judecătorii să analizeze o solicitare transmisă cu o zi înainte de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a cerut ca proiectul de reformă a pensiilor magistraților să fie trimis spre analiză Curții de Justiție a Uniunii Europene.

O cerere similară a formulat și judecătorul constituțional Gheorghe Stan.

Termenul de aplicare, deocamdată imposibil

În forma actuală, legea prevede ca data de aplicare să fie 1 ianuarie 2026. Din cauza amânărilor de la CCR, acest termen nu mai poate fi respectat și trebuie modificat înainte ca legea să intre efectiv în vigoare.

După ajustarea acestui termen, procedura presupune promulgarea de către președintele Nicușor Dan și, ulterior, publicarea în Monitorul Oficial.

Argumentele Înaltei Curți împotriva legii

Proiectul de lege a fost atacat la Curtea Constituțională de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.

La momentul sesizării, ICCJ a susținut, între altele, că legea:

• „discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu”;
• „încalcă standardele internaționale”;
• „încalcă brutal independența justiției”;
• „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”;
• „încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului”;
• „încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”.

Înalta Curte a mai arătat că actul normativ „utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative care o fac incompatibilă cu standardele de calitate și previzibilitate într-un stat de drept”.

Cum se schimbă vârsta de pensionare și cum se aplică tranziția

Legea introduce o perioadă de tranziție de 15 ani pentru creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani.

• De la 1 ianuarie până la 31 decembrie 2026, magistrații vor putea ieși la pensie „după împlinirea vârstei de 49 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste”, conform proiectului.
• Ulterior, în fiecare an până în 2042, vârsta de pensionare va fi majorată cu câte un an.

Această perioadă de tranziție de 15 ani este principala diferență față de prima variantă a legii, care prevedea o tranziție de 10 ani și a fost declarată neconstituțională în octombrie 2025.

Cum se modifică pensiile magistraților

Legea pentru care premierul Ilie Bolojan și-a asumat pentru a doua oară răspunderea în Parlament, la 2 decembrie, păstrează, în linii mari, arhitectura inițială, dar cu perioada de tranziție extinsă la 15 ani.

Principalele prevederi ale proiectului:

• Pensia de serviciu este stabilită ca fiind egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în prima formă propusă de Guvernul Bolojan.
• Cuantumul pensiei de serviciu va reprezenta 55% din baza de calcul, definită ca media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu poate depăși 70% din ultima indemnizație netă din activitate.
• Magistrații vor putea rămâne cu posibilitatea de pensionare anticipată, cu condiția unei vechimi de 35 de ani. Dacă se retrag înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani, se va aplica o penalizare de 2% pentru fiecare an rămas până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților este de 80% din ultimul salariu brut.

Parcursul legislativ: de la prima tentativă eșuată la varianta adoptată acum

Prima dată, premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe legea pensiilor magistraților la 1 septembrie. Pe 20 octombrie, Curtea Constituțională a respins legea din motive de formă, reținând că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

După această decizie, Guvernul a revenit cu o nouă variantă, în care a modificat perioada de tranziție de la 10 la 15 ani, și pe care premierul și-a asumat din nou răspunderea în Parlament la 2 decembrie.

Ce înseamnă pentru magistrați și pentru cititorii din Botoșani

Pentru magistrații din Botoșani – judecători, procurori sau personal asimilat – decizia CCR înseamnă că, odată parcurși pașii procedurali (modificarea termenului de aplicare, promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial), regulile de pensionare se vor schimba treptat până în 2042.

Pe termen scurt, 2026 rămâne un an-cheie, fiind primul an al perioadei de tranziție, în care magistrații se pot pensiona de la 49 de ani, iar apoi vârsta va crește an de an până la 65 de ani. În același timp, nivelul pensiei de serviciu se va raporta la 55% din media indemnizațiilor brute pe ultimii cinci ani, cu limitarea la 70% din ultima indemnizație netă.