Curtea Constituțională a României a decis miercuri, 11 februarie 2026, să nu se pronunțe încă asupra legii care modifică pensiile de serviciu ale magistraților și ridică vârsta de pensionare, stabilind un nou termen de judecată pentru 18 februarie.

Decizia vine după aproape o oră de ședință și marchează a cincea amânare în acest dosar important, cu implicații atât pentru sistemul de justiție, cât și pentru banii europeni așteptați de România.

De ce a fost amânată din nou legea pensiilor magistraților

CCR a hotărât amânarea pentru a putea examina o cerere recentă formulată de președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, prin care se solicită sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Surse din cadrul Curții Constituționale au explicat, pentru HotNews, că judecătorii au nevoie de timp pentru a analiza documentele venite marți de la ÎCCJ:

„Este o cerere venită acum, deci trebuie analizată. Nu putem vota până când nu ne lămurim cu toate documentele”, au precizat aceste surse, cu referire la adresa trimisă de instanța supremă.

Cererea Liei Savonea către CCR și rolul CJUE

Cu o zi înainte de ședința CCR, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a cerut Curții Constituționale să se adreseze CJUE. Instanța supremă vrea să afle dacă modificările propuse de Guvernul Bolojan la pensiile magistraților sunt conforme cu dreptul Uniunii Europene.

ÎCCJ a arătat, în această solicitare, că trimiterea unei întrebări preliminare la CJUE reprezintă un instrument esențial pentru:

• interpretarea și aplicarea unitară a dreptului european;
• întărirea cooperării dintre instanțele naționale și instanțele Uniunii Europene.

Conform informațiilor obținute de HotNews de la surse din CCR, judecătorii constituționali trebuie să dezbată această cerere și au, în principiu, două opțiuni:

• să refuze sesizarea CJUE, dacă apreciază că nu este utilă pentru soluționarea cauzei;
• să accepte trimiterea întrebărilor la CJUE, caz în care Curtea de la Luxemburg va examina conținutul legii.

Există un singur precedent în care CCR a apelat la CJUE: speța Coman-Hamilton.

Disputa publică Bolojan – Savonea pe tema pensiilor

Legea de reformă a pensiilor magistraților a ajuns la CCR după ce a fost atacată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În ultimele zile, premierul Ilie Bolojan și președinta ÎCCJ, Lia Savonea, au avut mai multe intervenții publice, cu poziții diametral opuse privind proiectul de lege blocat la Curte încă din decembrie.

Premierul a fost cel care a deschis seria mesajelor, trimițând vineri o scrisoare președintei CCR, Simina Tănăsescu. În document, Bolojan a subliniat că România depinde de hotărârea Curții Constituționale din 11 februarie pentru a mai putea spera la încasarea celor 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Executivul arată că, în acest moment, Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit, însă așteaptă decizia Curții Constituționale înainte de a lua o hotărâre definitivă cu privire la aceste fonduri.

După acest demers, Lia Savonea l-a acuzat pe premierul Ilie Bolojan de presiuni și ingerințe asupra justiției. Șefa ÎCCJ a calificat:

• avertismentul legat de riscul pierderii unor fonduri europene,
• precum și solicitarea ca instanța să țină cont de consecințele financiare,

drept „o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.

Șir de amânări la CCR din decembrie 2025 până acum

Dosarul privind pensiile magistraților a mai fost amânat de patru ori înainte de ședința din 11 februarie 2026.

• La prima ședință, din 10 decembrie 2025, judecătorii constituționali nu au luat o decizie și au amânat cauza.
• La ședința din 28 decembrie 2025, patru judecători numiți din partea PSD – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga – au părăsit sala, astfel încât nu s-a mai putut delibera.
• Pe 29 decembrie 2025, când ședința a fost reluată, cei patru nu au mai venit deloc la Curte.
• Ulterior, aceștia au transmis un comunicat comun în care au afirmat că absența lor nu a reprezentat „un blocaj al activității Curții”, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal aplicabil CCR.
• Pe 16 ianuarie 2026, Curtea Constituțională a anunțat o nouă amânare, motivând că au fost depuse noi documente și că judecătorii au nevoie de timp pentru a le examina.

Pentru cititorii din Botoșani, acest blocaj prelungit înseamnă incertitudine atât pentru magistrații din județ, cât și pentru calendarul PNRR, de care depind investiții publice la nivel local și național.

Ce schimbări aduce proiectul Guvernului Bolojan la pensiile magistraților

Reforma pensiilor de serviciu pentru magistrați a fost adoptată de Guvern prin asumarea răspunderii în Parlament.

Principalele prevederi ale proiectului:

• Nivelul pensiei
  – Pensia ar urma să fie stabilită la 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan.
  – În prezent, pensia de serviciu a magistraților este de 80% din ultimul salariu brut.

• Vârsta de pensionare
  – Vârsta standard crește gradual cu câte un an, astfel încât în 2042 judecătorii și procurorii să se poată pensiona la 65 de ani.

• Baza de calcul
  – Pensia de serviciu va reprezenta 55% din baza de calcul, definită ca media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni.
  – Cuantumul nu poate depăși 70% din ultima indemnizație netă încasată în activitate.

• Pensionarea anticipată
  – Magistrații își pot menține posibilitatea de pensionare anticipată, cu condiția unei vechimi de minimum 35 de ani.
  – Dacă se retrag înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani, se aplică o reducere de 2% pe an până la atingerea vârstei standard din sistemul public.

Este a doua tentativă a Guvernului Bolojan de a reforma pensiile magistraților. Primul proiect a fost declarat neconstituțional de CCR din motive de formă, Curtea reținând că Executivul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Argumentele ÎCCJ împotriva legii la Curtea Constituțională

În sesizarea trimisă la CCR, Înalta Curte de Casație și Justiție susține că legea contestată:

• „încalcă standardele internaționale”;
• afectează grav independența justiției;
• elimină, în fapt, pensia de serviciu pentru magistrați;
• este contrară standardelor internaționale derivate din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului;
• nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

ÎCCJ mai arată că textul legislativ:

• folosește termeni neclar formulați;
• conține lacune de reglementare care o fac incompatibilă cu cerințele de calitate și previzibilitate într-un stat de drept.

Instanța supremă reclamă și o discriminare între diversele categorii care beneficiază de pensii de serviciu:

• legea ar fi „net defavorabilă magistraților”, deși aceștia sunt singurii cu statut constituțional garantat;
• în cazul magistraților, plafonarea se face la 70% din net, în timp ce pentru alte categorii există plafoane raportate la valori nete mai ridicate, „de la 80% în sus”.

Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a subliniat că această diferență de tratament este „evidentă și nejustificată” în raport cu motivele invocate de Guvern în expunerea de motive.

Ce înseamnă pentru Botoșani această decizie întârziată

Pentru magistrații din Botoșani – judecători, procurori și grefieri care privesc cu îngrijorare către propriul parcurs profesional și financiar – amânările repetate de la CCR mențin un climat de incertitudine.

În același timp, la nivel de comunitate, miza este legată și de PNRR: decizia Curții poate influența accesul României la 231 de milioane de euro, bani care, indirect, se pot reflecta în proiecte de infrastructură, digitalizare sau investiții publice de care beneficiază și județul Botoșani.

Următorul termen stabilit de CCR pentru dezbaterea legii pensiilor magistraților este 18 februarie 2026.