Un studiu internațional arată că femeile sunt, în medie, mai sceptice față de inteligența artificială (AI) decât bărbații, în principal din cauza riscurilor economice și a incertitudinii legate de locurile de muncă. Concluziile sunt relevante și pentru Botoșani, unde tot mai multe servicii publice și private încep să integreze soluții digitale și automatizare.

Un studiu amplu din America de Nord, cu concluzii care ne privesc pe toți

Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Universitatea Northeastern din Boston și publicată recent în revista științifică PNAS Nexus. Studiul s-a bazat pe un eșantion de aproximativ 3.000 de persoane din Canada și Statele Unite, analizând atitudinile față de muncă, tehnologie și inteligență artificială.

Rezultatele arată că:

• femeile sunt cu circa 11% mai înclinate decât bărbații să considere că riscurile AI depășesc beneficiile;
• diferența nu ține de nivelul de cunoștințe tehnice, ci de modul în care este evaluat riscul și incertitudinea;
• scepticismul este strâns legat de poziția mai vulnerabilă a femeilor pe piața muncii.

Pentru un județ ca Botoșani, unde multe femei lucrează în servicii, administrație, call-centere, educație sau contabilitate – domenii vizate din ce în ce mai des de automatizare – aceste concluzii ajută la înțelegerea temerilor reale din spatele rezervelor față de AI.

Cum au măsurat cercetătorii atitudinea față de risc

În cadrul studiului, participanții au trecut printr-un experiment economic simplu: li s-a oferit posibilitatea de a alege între o sumă sigură de bani și o opțiune riscantă, cu șanse egale atât de câștig mai mare, cât și de pierdere totală.

Rezultatele au indicat că:

• femeile au preferat mai des varianta sigură, garantată;
• bărbații au fost, în medie, mai dispuși să își asume riscul pentru un posibil câștig mai mare.

Aceeași logică se regăsește apoi în modul în care cele două sexe privesc inteligența artificială: acolo unde efectele nu sunt clare – dacă vor apărea concedieri, dacă salariile vor scădea, dacă sarcinile vor deveni mai solicitante – femeile tind să fie mai prudente și să își exprime mai des îngrijorările.

Ce se schimbă atunci când dispare incertitudinea

Un rezultat interesant al cercetării este că diferența de atitudine între femei și bărbați dispare aproape complet atunci când scenariile sunt bine definite și riscurile sunt clar explicate.

Atunci când li s-a prezentat o situație în care:

• siguranța locului de muncă era garantată;
• impactul economic al tehnologiei era previzibil;

atât femeile, cât și bărbații au evaluat beneficiile inteligenței artificiale în mod similar și s-au arătat, în linii mari, la fel de deschiși.

Cu alte cuvinte, nu există o respingere „din principiu” a tehnologiei, ci o reacție la lipsa de transparență și la teama de efecte imprevizibile – o realitate pe care mulți angajați din Botoșani o resimt deja în fața digitalizării accelerate din administrație, bănci sau retail.

De ce sunt femeile mai expuse la riscurile aduse de AI

Autorii studiului subliniază că, în foarte multe companii, femeile se află tocmai în joburile cel mai ușor de automatizat:

• poziții de birou, cu sarcini repetitive (prelucrare de date, introducere informații, programări);
• activități de suport și relații cu clienții, unde apar deja chatboți și sisteme automate;
• unele roluri din contabilitate, resurse umane sau secretariat, unde softurile inteligente pot prelua o parte din atribuții.

Aceste poziții beneficiază, teoretic, de sprijinul AI – prin eficiență și reducerea volumului de muncă – dar, în același timp, sunt și primele vizate atunci când companiile decid să reducă personalul.

Această combinație de „oportunitate plus vulnerabilitate” explică de ce, la nivel statistic, femeile percep mai intens riscurile și pun mai multe întrebări atunci când aud de noi proiecte legate de inteligența artificială.

Ce ar trebui să facă factorii de decizie

Cercetătorii recomandă ca introducerea tehnologiilor bazate pe AI să fie însoțită de politici publice și de companie care să protejeze în mod real angajații, în special pe cei aflați deja într-o poziție fragilă pe piața muncii. Printre măsurile propuse:

• reguli mai clare împotriva concedierilor directe motivate de automatizare;
• programe de reconversie profesională și formare în competențe digitale;
• mecanisme de compensare pentru cei ale căror posturi dispar sau se restrâng major;
• evaluarea și reducerea eventualelor prejudecăți de gen din algoritmii folosiți la recrutare, promovare sau evaluare a performanței.

Pentru Botoșani, astfel de recomandări devin importante pe măsură ce administrația locală, firmele de servicii și școlile introduc mai des instrumente digitale și sisteme de inteligență artificială. Fără un cadru de protecție și dialog onest cu angajații, neîncrederea – mai ales în rândul femeilor – va continua să crească.

Ce înseamnă aceste concluzii pentru cititorii din Botoșani

În județul Botoșani, digitalizarea se vede deja în:

• servicii bancare aproape complet automatizate;
• ghișee online la unele instituții;
• magazine care folosesc sisteme inteligente pentru stocuri și vânzări;
• platforme educaționale și aplicații școlare.

Pentru angajați, întrebarea nu mai este dacă AI va veni, ci cum va fi implementată și cine va fi protejat. Femeile – care sunt în număr mare în administrație, sănătate, educație sau comerț – au motive întemeiate să ceară claritate, reguli corecte și garanții minime.

Concluzie: prudență, nu respingere

Diferența de atitudine față de inteligența artificială nu arată că femeile sunt „anti-tehnologie”, ci că privesc mai atent riscurile, în special cele legate de locul de muncă și stabilitatea financiară.

Pe măsură ce și la Botoșani tot mai multe servicii se mută în online și apar soluții de AI, o discuție deschisă despre protecția angajaților, șanse egale și utilizarea responsabilă a tehnologiei nu mai este un moft, ci o necesitate.