Zeci de adrese din județul Botoșani au fost vizate joi, 22 ianuarie 2026, de o acțiune de amploare a anchetatorilor, într-un dosar care vizează obținerea ilegală de acte românești de către cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, pe baza unor domicilii fictive.

Autoritățile verifică modul în care mai multe persoane ar fi ajutat străini să își facă „buletin de Botoșani” fără să fi locuit vreodată aici în mod real.

73 de percheziții în județ: cine este vizat

Potrivit informațiilor comunicate de anchetatori, în județul Botoșani au fost puse în aplicare 73 de mandate de percheziție domiciliară la locuințele unor persoane suspectate că ar fi implicate într-o rețea care facilita stabilirea fictivă a domiciliului pentru cetățeni din spațiul ex-sovietic.

Cei vizați ar fi pus la dispoziție, direct sau prin intermediari, adrese de pe teritoriul județului pentru ca străinii să figureze cu domiciliul în România, deși în realitate nu locuiau acolo. În schemă ar fi fost folosite contracte de închiriere considerate false sau falsificate, încheiate uneori fără acordul real al proprietarilor și cu sprijinul unei societăți comerciale din Botoșani.

Cum funcționa mecanismul: contracte și acte false

Scopul principal al acestor demersuri ar fi fost obținerea de documente de identitate românești, folosind date nereale despre domiciliu.

Adresele din Botoșani apăreau, în acte, ca loc de domiciliu pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, însă anchetatorii au indicii că multe dintre aceste persoane nu au locuit niciodată efectiv la locuințele respective, adresele fiind folosite strict pentru formalități administrative.

În plus, în dosar apar suspiciuni privind utilizarea unor certificate de cetățenie considerate false sau contrafăcute. Acestea ar fi fost prezentate ca fiind emise de consulate ale României din străinătate și ar fi fost folosite ulterior pentru obținerea cărților de identitate românești.

Verificări la 104 adrese din Botoșani

Pe lângă percheziții, polițiștii de frontieră desfășoară în paralel verificări în teren la 104 adrese din județul Botoșani, unde figurează cu domiciliu cetățeni originari din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Scopul controalelor este de a stabili dacă acești oameni locuiesc efectiv la adresele declarate și dacă datele comunicate autorităților corespund realității. Practic, anchetatorii verifică dacă nu este vorba doar de „domicilii pe hârtie”, folosite pentru a obține avantaje administrative sau juridice în România.

Legături cu o anchetă mai veche, extinsă în mai multe județe

Acțiunea de astăzi de la Botoșani nu pornește de la zero, ci continuă un dosar mai amplu început în urmă cu mai bine de un an. În aceeași cauză, la 20 noiembrie 2024 au avut loc 90 de percheziții la sediile unor instituții publice și la locuințe din județele Suceava, Botoșani și din municipiul București. (monitorulbt.ro)

În urma acelor verificări, anchetatorii au extins cercetările față de 94 de suspecți. În cazul funcționarilor publici implicați, dosarul vizează infracțiuni precum luare de mită și fals informatic, în timp ce pentru alte persoane sunt investigate acuzații de dare de mită, trafic și cumpărare de influență, fals în acte oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată. (monitorulbt.ro)

Ce înseamnă acest dosar pentru Botoșani

Pentru județul Botoșani, dosarul scoate în evidență încă o dată presiunea pusă pe autorități și pe comunitățile locale de rețele care încearcă să exploateze procedurile administrative pentru a obține ilegal documente românești.

De la simpla figurare cu domiciliu la o adresă din municipiu sau dintr-o comună, până la obținerea actelor de identitate și, ulterior, a altor drepturi, tot acest lanț poate avea consecințe serioase atât în plan juridic, cât și în ceea ce privește încrederea în instituțiile statului.

Ancheta este în desfășurare, iar în perioada următoare sunt așteptate noi clarificări privind numărul persoanelor puse oficial sub acuzare, eventuale rețineri sau arestări, precum și prejudiciul total estimat în acest caz.