Votul din plenul legislativului european

Hotărârea de suspendare a imunității a fost adoptată cu o majoritate semnificativă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg. Procesul de vot s-a desfășurat prin ridicarea mâinilor, fără utilizarea sistemului electronic, dar majoritatea a fost evidentă, ceea ce a eliminat necesitatea unei verificări tehnice. Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE), a subliniat rezultatul pe o platformă de socializare, afirmând că „Parlamentul European este mereu unit pentru a permite justiției să își realizeze atribuțiile”.

Acest vot a fost precedat de o recomandare favorabilă din partea Comisiei pentru afaceri judiciare (JURI) a Parlamentului European, care săptămâna trecută a susținut ridicarea imunității cu 17 voturi pentru, fără voturi împotrivă și o singură abținere, demonstrând astfel un consens puternic în rândul membrilor comisiei. Cererea Parchetului General din București a fost depusă în toamna anului 2025.

Acuzațiile formulate de Parchetul General

Raportul oficial al Comisiei Juridice, care a fundamentat votul din plen, a enumerat mai multe acuzații care au condus la decizia de ridicare a imunității. Acestea vizează fapte presupuse comise de Șoșoacă într-o perioadă cuprinsă între 10 decembrie 2021 și 11 februarie 2025. Printre acuzațiile aduse se numără:

• Patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, conform articolului 205 alineatul 1 din Codul penal, referitoare la un incident din 10 decembrie 2021, implicând trei persoane, inclusiv jurnaliști italieni.
• Patru infracțiuni de promovare publică a cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, dar și glorificarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, conform articolului 5 din OUG nr. 31/2002. Aceste acuzații se referă la declarații publicate pe site-ul partidului S.O.S. România, care au avut loc în octombrie și 1 decembrie 2024.
• Promovarea ideilor antisemite, conform articolului 3 din Legea nr. 157/2018, care vizează prevenirea și combaterea antisemitismului, incluzând postări pe Facebook din mai 2024.
• Negarea și minimalizarea efectelor Holocaustului, conform articolului 6 alineatul 1 din OUG nr. 31/2002.
• Ultraj, conform articolului 257 alineatul 1 și 4 din Codul penal, rezultat în urma amenințărilor adresate unor polițiști care își exercitau atribuțiile.

Este important de menționat că, pentru un discurs susținut de Diana Șoșoacă în plenul Parlamentului European pe 11 februarie 2025, unde sugera crearea de strategii de politică externă inspirate de Nicolae Ceaușescu, Comisia juridică a stabilit că ridicarea imunității nu este necesară. Cu toate acestea, IICCMER a depus o plângere în legătură cu acest subiect.

Imunitatea parlamentară și consecințele hotărârii

Comisia juridică a subliniat în raport că imunitatea parlamentară nu reprezintă un privilegiu individual, ci o garanție esențială pentru independența întregului corp legislativ. De asemenea, s-a specificat că Parlamentul European nu poate fi considerat o instanță judecătorească, iar în contextul ridicării imunității, eurodeputata nu este clasificată drept „persoană acuzată”. Nu s-au găsit dovezi care să sugereze o motivație politică a acțiunii judiciare, confirmând că demersurile Parchetului General sunt de natură strict judiciară.

Decizia de a ridica imunitatea facilitează continuarea investigațiilor în cazurile care o privesc pe Diana Șoșoacă, fără a implica pierderea mandatului său de europarlamentară; aceasta are dreptul să își continue activitatea în Parlamentul European și beneficiază de prezumția de nevinovăție pe durata procesului judiciar.

Reacții din partea europarlamentarei și contextul anchetei

După votul din Comisia juridică, Diana Șoșoacă a avut o reacție virulentă pe Facebook, declarând: „Cât de frică le este sistemelor român și european de Diana Iovanovici-Șoșoacă! Și au toate motivele!”. După votul din plen, ea a anunțat intenția de a contesta decizia Parlamentului European la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. De asemenea, a exprimat așteptarea de a fi "ridicată" de poliție la întoarcerea în țară, acuzând legislativul comunitar de „spălare pe mâini” și denunțând o presupusă „dictatură” în România.

În luna martie, Diana Șoșoacă a fost convocată la Parchetul General în legătură cu acuzația de propagandă legionară, fiind audiată cu o săptămână înainte în Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European. Surse din Parchet au menționat că procurorii au solicitat o evaluare psihiatrică pentru europarlamentară, însă demararea acestei proceduri necesită acordul ei. Reacția publică a Dianei Șoșoacă la această solicitare a fost extrem de critică, denunțând ceea ce a definit drept „psihiatria punitivă”, o reminiscență a „actelor de teroare împotriva celor care deranjau sistemul”. Ea a caracterizat Parchetul General ca fiind o instituție „plină de trădători, inculți și incompetenți, care primesc ordine politice”, sugerând că membrii acesteia ar avea nevoie de tratament psihiatric.

Concluzii și perspective

Decizia Parlamentului European de a elimina imunitatea Dianei Șoșoacă, o figură controversată în politica românească, ridică întrebări despre interacțiunea dintre justiția europeană și cea națională. Deși cetățenii din Botoșani ar putea crede că efectele acestei hotărâri nu îi afectează direct, ele subliniază un principiu fundamental: nimeni nu este scutit de responsabilitate, indiferent de funcția deținută. Frecvența cu care politicienii români se confruntă cu astfel de situații la nivel european ar putea genera un sentiment de oboseală sau cinism în rândul publicului, care aspira la o clasă politică corectă. Este esențial ca cetățenii să se informeze permanent despre evoluțiile acestui caz, pentru a înțelege funcționarea mecanismelor responsabilității și transparenței. Un sfat util ar fi să consulte diverse surse și să evite polarizările, formând astfel o opinie bine fundamentată.