Ministrul Nazare a subliniat că, deși susține cu tărie digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), un proces pe care îl consideră esențial și ne-negociabil, a ajuns la concluzia că extinderea obligativității RO e-Factura în anumite domenii ar putea genera o birocrație excesivă. Această abordare, conform oficialului, nu ar fi adus beneficii adecvate în lupta împotriva evaziunii fiscale sau în eficientizarea colectării veniturilor la bugetul de stat. Principiul fundamental care a ghidat această ajustare legislativă este acela că digitalizarea are rolul de a facilita, nu de a complica interacțiunea cetățenilor cu statul.

Contextul acestei măsuri vine în urma unei reglementări prin care, începând cu 1 iunie 2026, RO e-Factura urma să devină obligatorie pentru o serie extinsă de persoane fizice ce desfășoară activități economice și se identifică prin CNP. Această obligație fusese stabilită prin Ordonanța de Urgență 89/2025 și ulterior confirmată printr-o OUG 6/2026, care a prelungit termenul inițial până la 1 iunie. Conform reglementărilor anterioare, persoanele afectate erau obligate să se înregistreze în registrul RO e-Factura până la data de 26 mai 2026, completând Formularul 082. Facturile trebuiau emise într-un format electronic standardizat (XML, conform UBL 3.0) și încărcate în platforma RO e-Factura prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV) în termen de cinci zile lucrătoare de la emitere. Această inițiativă făcea parte dintr-un demers mai amplu de digitalizare fiscală, având ca obiective prevenirea evaziunii și standardizarea proceselor de facturare electronică, similar cu normele aplicate deja companiilor și PFA-urilor.

Cu toate acestea, multe voci din societatea civilă și din mediul profesionist au semnalat dificultățile serioase pe care le-ar fi generat această obligativitate. Au fost aduse argumente că veniturile din drepturi de autor sunt deja fiscalizate la sursă, deoarece entitățile juridice plătitoare (precum editurile, teatrele, ONG-urile, televiziunile sau galeriile de artă) calculează, rețin și declară impozitele și contribuțiile sociale aferente. Astfel, impunerea unui nou sistem ar fi introdus o povară birocratică disproporționată asupra persoanelor care nu funcționează, prin definiție, ca antreprenori, având adesea contracte ocazionale, chiar și unul singur pe an. Acest lucru ar fi generat costuri administrative suplimentare, inclusiv achiziționarea unei semnături electronice și informarea despre proceduri fiscale complexe, în timp ce beneficiarii veniturilor respectau deja toate obligațiile contabile. De asemenea, s-au ridicat întrebări juridice legate de încadrarea cesiunii drepturilor de autor ca "prestare de servicii". O petiție, semnată de mii de cetățeni, a fost inițiată pentru a solicita eliminarea acestei obligații.

Ca răspuns la aceste preocupări, Ministerul Finanțelor a propus un amendament pentru simplificarea regulilor RO e-Factura. Acest amendament a fost preluat și susținut de membrii Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților și a fost adoptat luni, 18 mai 2026, în cadrul comisiei. Dacă amendamentul va fi aprobat și în plenul Camerei Deputaților, persoanele fizice care se identifică fiscal prin CNP nu vor mai fi obligate să utilizeze sistemul RO e-Factura, acesta devenind opțional. Măsura vizează în special pe autori, traducători, artiști, actori, muzicieni, cercetători, jurnaliști și alte categorii care obțin venituri din drepturi de autor fără a funcționa ca PFA-uri sau firme comerciale. De asemenea, vor fi exceptați de la obligația utilizării sistemului agricultorii persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori, precum și institutele și centrele culturale străine care operează în România în baza unor acorduri interguvernamentale. Amendamentul oferă și posibilitatea radierii din registrele RO e-Factura pentru cei care nu mai au obligația sau nu doresc să utilizeze sistemul.

Ministrul Nazare a reafirmat angajamentul Ministerului Finanțelor pentru o administrație fiscală modernă, care să prioritizeze servicii digitale eficiente și să combată evaziunea fiscală, menținând în același timp o relație corectă și funcțională cu contribuabilii onești. Această ajustare legislativă reflectă o adaptare a procesului de digitalizare la realitatea din teren, evitând generarea de dificultăți nejustificate și păstrând, în același timp, obiectivele de transparență și trasabilitate fiscală.

Perspectivă locală

Pentru cetățenii din Botoșani care își câștigă existența din activități creative sau agricole și care nu sunt organizați ca firme sau PFA-uri, această decizie reprezintă o oportunitate favorabilă. Mulți dintre aceștia, artiști, jurnaliști sau agricultori mici, au simțit presiunea impusă de o birocrație suplimentară, ce putea afecta direct capacitatea lor de a-și desfășura activitatea. Aceasta este o preocupare constantă în administrația românească, unde bunele intenții de digitalizare se ciocnesc adesea de implementări complicate, care neglijează particularitățile categoriilor de contribuabili. Un sfat util pentru cei vizați ar fi să urmărească anunțurile oficiale ale ANAF și Ministerului Finanțelor pentru a fi la curent cu adoptarea definitivă a amendamentului și pentru a înțelege cum să solicite radiera din sistem, dacă este cazul.