Unul dintre cele mai stringente obstacole întâmpinate de oierii din zonă este restricția în comerțul cu ovinele și caprinele vii pe teritoriul Uniunii Europene. Aceasta interdicție, aplicată României și valabilă până pe 30 iunie 2026, cu o posibilă prelungire, generează cheltuieli suplimentare semnificative pentru fermieri. Rasa Karakul din Botoșani, care constituie aproximativ 12% din efectivele de ovine din țară și contribuie cu 65% la comerțul de miei vii în UE din această regiune, este sever impactată de această situație. Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine (ROMOVIS) a trimis solicitări către autoritățile centrale, inclusiv Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), dar și către Primul Ministru și Președintele României, cerând soluții concrete pentru a depăși această criză.

În plus față de condițiile dificile ale pieței, sectorul se confruntă cu întârzieri în implementarea programelor esențiale pentru sănătatea animalelor. De exemplu, programul de screening destinat combaterii pestei micilor rumegătoare (PPR) este în așteptare din cauza nealocării fondurilor necesare. Reprezentanții ANSVSA au declarat că se așteaptă la o alocare bugetară. Propunerile făcute anterior de președintele ROMOVIS către Uniunea Europeană au fost respinse de trei ori, considerându-se nerealiste. Această situație scoate la iveală problemele fundamentale din gestionarea crizelor sanitare și a birocrației, care pun o presiune suplimentară pe crescătorii de animale.

Un alt aspect important, cu efecte pe termen lung, îl constituie lipsa continuă a forței de muncă calificate în domeniul oieritului. De la jumătatea anului 2022, a fost observată o reducere semnificativă a numărului de oieri, ceea ce face necesară căutarea unor soluții alternative, inclusiv atragerea de lucrători din țări precum Nepal sau Sri Lanka. Ionică Nechifor, o figură de referință în rândul crescătorilor de ovine, a avertizat că această criză de personal ar putea conduce la sacrificarea animalelor din lipsă de îngrijire, pregătind astfel terenul pentru o posibilă criză alimentară.

Impactul schimbărilor climatice constituie o amenințare serioasă pentru agricultura din România, inclusiv pentru sectorul ovine în județul Botoșani. Fenomene precum creșterea temperaturilor medii, variații imprevizibile ale precipitațiilor și evenimente meteorologice extreme, cum ar fi furtuni violente, averse abundente și grindină, conduc la reducerea recoltelor și afectează pășunile. Regiunea Moldovei, din care face parte și Botoșaniul, se află sub risc de aridizare pe o suprafață de peste 11 milioane de hectare, iar 7,5 milioane de hectare sunt vulnerabile la deșertificare. Secetele au deteriorat deja între 70% și 100% din culturile de grâu, orzoaică, ovăz și rapiță semănate în toamna anului 2023, iar aproximativ 2 milioane de hectare de porumb și floarea-soarelui în primăvara anului 2024 au fost de asemenea afectate. În anii de secetă extremă, se observă o reducere de 15-25% a producției de grâu și de 20-30% a celor de fructe și legume. Aceste condiții climatice adverse complică și mai mult activitatea crescătorilor de animale, care depind de resursele vegetale.

Cu toate aceste provocări, au fost implementate și măsuri de sprijin, atât la nivel local, cât și național. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Botoșani a efectuat plăți pentru ajutoare de stat în sectorul creșterii animalelor, în special pentru îmbunătățirea raselor. De exemplu, în martie 2025, a fost acordată o sumă de 165.552,56 lei pentru serviciile prestate în trimestrul IV din anul 2024, către solicitanții din județ. Totodată, în luna februarie 2025, s-a anunțat un sprijin financiar destinat crescătorilor de ovine și caprine afectați de secetă, având termene specifice pentru depunerea cererilor la centrele APIA și virarea sumelor până pe 30 aprilie 2025. Aceste ajutoare reprezintă o resursă esențială pentru menținerea activității în ferme și pentru compensarea pierderilor suferite de fermieri.

Complexitatea provocărilor cu care se confruntă oierii botoșăneni necesită o abordare holistică și soluții personalizate în funcție de specificul regional. De la facilitarea accesului pe piețele internaționale și eficientizarea programelor de sănătate animală, până la atragerea și formarea resurselor umane și dezvoltarea unor strategii de adaptare la schimbările climatice, viitorul acestui sector tradițional depinde de răspunsul rapid al autorităților și comunității.

Viziune locală

Cetățenii din Botoșani, în special cei din zonele rurale, asistă cu îngrijorare la scăderea constantă a numărului de oieri și la dificultățile cu care aceștia se confruntă. Multe voci exprimă preocuparea că lipsa previzibilității și a sprijinului concret din partea statului descurajează tineretul să continue tradiția. Frustrarea este palpable atunci când văd că animalele nu pot fi comercializate din cauza birocrației sau că seceta distruge munca depusă pe parcursul întregului an. Un sfat util pentru cei care doresc să susțină producătorii locali este să caute direct la fermierii din zonă sau la piețele agroalimentare produse din carne de oaie sau lapte, contribuind astfel la asigurarea unui venit constant și la susținerea economiei locale.