Curtea Constituțională a României (CCR) este sesizată să rezolve un conflict juridic important, inițiat de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și lider al PSD. Această acțiune, depusă miercuri, 20 mai 2026, se concentrează asupra legalității Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 38/2026, care se referă la programul SAFE, act adoptat după înlăturarea Cabinetului Ilie Bolojan. Această situație are loc într-un context politic tensionat, care pune la îndoială prerogativele legislative ale unui executiv aflat în demisie.

Demersul liderului social-democrat solicită instanței constituționale să constate că această Ordonanță a fost emisă și trimisă spre publicare depășind atribuțiile conferite unui guvern care a fost destituit printr-o moțiune de cenzură. Grindeanu susține că acest fapt duce la o incompatibilitate a ordonanței cu prevederile Legii Fundamentale și impune, de asemenea, o interdicție pentru Guvern de a mai emite acte normative cu putere de lege primară.

Aspectele esențiale din sesizare

În cadrul sesizării, disputa de drept constituțional provine din două acțiuni ale Guvernului României, considerate contrare principiilor constituționale. Deși se manifestă diferit, acestea duc la consecințe similare care afectează statul de drept.

Prima chestiune ridicată se referă la adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de Urgență nr. 38/2026. Este esențial de menționat că acest act a fost emis după data de 5 mai 2026, când Parlamentul a retras încrederea față de executiv printr-o moțiune de cenzură, iar publicarea sa în Monitorul Oficial a avut loc pe 8 mai 2026. Conform articolului 110 alineatul (4) din Constituție, guvernul demis poate gestiona doar „acte de administrare curentă a treburilor publice” și nu are dreptul de a legifera. Prin urmare, emiterea unei ordonanțe cu conținut legislativ semnificativ este considerată neconstituțională.

A doua critică adusă ordonanței se referă la faptul că OUG nr. 38/2026 stabilește reglementări legislative ce se aflau deja în proces parlamentar. Acestea erau fie în discuție, fie pe ordinea de zi a ședințelor plenare ale Camerei Deputaților și Senatului. Această intervenție a transformat Guvernul, căruia i s-a suspendat mandatul democratic, într-un actor legislativ care concurează cu Parlamentul. O astfel de acțiune reprezintă o renunțare la rolul constituțional al executivului și un act de ignorare a principiului de loialitate față de Parlament, care este recunoscut ca singura autoritate legiuitoare a țării.

Consecințele asupra procesului legislativ

Grindeanu subliniază că, odată cu soluționarea acestei dispute juridice de natură constituțională, CCR trebuie să determine conduita pe care instituțiile publice implicate trebuie să o respecte pentru a asigura conformitatea cu prevederile Constituției. Problema juridică ce necesită o clarificare din partea Curții Constituționale se referă la capacitatea unui guvern demis, reținut printr-o moțiune de cenzură, de a adopta și de a publica o ordonanță de urgență care conține elemente legislative substanțiale, care nu sunt acte de administrare curentă. Mai mult decât atât, se pune în discuție dacă un guvern aflat în această situație poate reglementa prin ordonanță materii care sunt deja în proces de examinare în Parlament, având în vedere că există proiecte de lege și propuneri legislative în dezbatere la cele două Camere sau chiar pe ordinea de zi a plenului.

Reamintim că respectiva ordonanță a fost contestată de Avocatul Poporului la CCR, din cauza încălcării obligației constituționale de a solicita avizul Consiliului Legislativ și a nerespectării interdicției privind emiterea ordonanțelor de către guvernele demise.