judecătorii pot impune terapie psihologică agresorilor și pot dispune internarea acestora

judecătorii pot impune terapie psihologică agresorilor și pot dispune internarea acestora

Plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri, cu majoritate de voturi, un proiect de lege care întărește măsurile împotriva violenței domestice. Instanțele vor putea obliga agresorii să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie sau, după caz, internare voluntară ori nevoluntară.


Ce prevede proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților

Proiectul legislativ are ca scop modificarea și completarea a două acte normative importante:

  • Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice
  • Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecție

Documentul introduce o serie de reguli noi, atât pentru autorități, cât și pentru agresori.

Obligații pentru autoritățile locale

Una dintre schimbări vizează administrațiile publice locale. Acestea vor avea obligația:

  • să contacteze victima în maximum 3 zile de la emiterea ordinului de protecție;
  • să ia din nou legătura cu victima cu cel puțin 14 zile înainte ca ordinul să expire, pentru a o informa că poate solicita prelungirea lui.

Aceste prevederi se aplică și victimelor din județul Botoșani, prin autoritățile de la nivel local.

Ce poate dispune instanța pentru agresori

Instanța va avea obligația ca, pe lângă măsurile de protecție pentru victimă, să impună agresorului:

  • participarea la consiliere psihologică;
  • psihoterapie;
  • sau, în funcție de caz, internare voluntară sau nevoluntară.

Dacă agresorul este consumator de substanțe psihoactive, judecătorul va putea decide, cu acordul acestuia, includerea sa într-un program de asistență destinat persoanelor care consumă droguri.


Raportarea lunară la poliție și sancțiuni pentru agresori

Legea introduce și o obligație directă pentru agresor:

  • o dată pe lună, acesta trebuie să informeze organul de poliție cu privire la participarea la ședințele de consiliere psihologică și/sau psihoterapie.

Nerespectarea:

  • obligației de a urma consilierea/psihoterapia;
  • sau a obligației de a informa poliția despre participarea la aceste ședințe

va fi sancționată. Proiectul prevede, de asemenea, că în cazul în care, în decurs de 5 ani, este emis un nou ordin de protecție față de același agresor, care a mai fost deja sancționat, instanța poate stabili o durată a ordinului de până la 24 de luni.


Acces mai simplu la ordinul de protecție pentru victime

Pentru victime, inclusiv cele din Botoșani, proiectul aduce două facilități importante:

  • cererea pentru emiterea ordinului de protecție poate fi depusă fie la instanța de la domiciliul victimei, fie la instanța de pe raza unde au avut loc faptele de violență;
  • decizia de emitere a ordinului de protecție trebuie comunicată, în cel mult 5 ore de la emitere, și către autoritățile locale care au atribuții în domeniul protecției victimelor.

Psihoterapie, internare și tratament pentru agresorii care consumă alcool sau droguri

Un amendament prevede că, pe lângă orice altă măsură stabilită, instanța:

  • îl obligă pe agresor să urmeze consiliere psihologică și/sau psihoterapie;
  • poate recomanda internarea voluntară;
  • sau poate solicita internarea nevoluntară, în condițiile Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Dacă agresorul consumă alcool și/sau substanțe psihoactive, judecătorul poate dispune, cu acordul acestuia:

  • integrarea într-un program de consiliere;
  • tratament;
  • dezintoxicare;
  • dezalcoolizare;
  • sau alt tip de asistență de specialitate, conform legii.

În cazurile care implică substanțe psihoactive se aplică, în mod corespunzător, dispozițiile art. 22 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare.


Restricții la angajare pentru agresorii sexuali

Un alt proiect de lege adoptat de plenul Camerei Deputaților prevede interdicții stricte pentru persoanele înscrise în Registrul național al celor care au comis:

  • infracțiuni sexuale;
  • fapte de exploatare a unor persoane;
  • sau infracțiuni împotriva minorilor.

Aceste persoane nu vor mai putea fi angajate:

  • în unități de învățământ;
  • în spitale;
  • în centre de îngrijire;
  • în centre de educație fizică și sport, fie ele publice sau private.

Textul proiectului precizează că:

  • „Persoanelor înscrise în Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor le este interzis să încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi cu entităţile publice sau private din sistemul de învăţământ, sănătate, protecţie socială, educaţie fizică şi sport, precum şi cu orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane.”

Instituțiile și entitățile publice și private care lucrează în aceste domenii vor avea obligația:

  • să solicite certificat de integritate comportamentală persoanelor cu care încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte forme de colaborare.

Pedepse pentru angajatorii care nu verifică integritatea comportamentală

Potrivit inițiativei legislative:

  • persoanele responsabile din cadrul instituțiilor și entităților publice sau private, care nu cer prezentarea certificatului de integritate comportamentală la angajare sau la încheierea unui contract de voluntariat, pot fi sancționate cu închisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amendă.

Camera Deputaților are rol de for decizional în cazul acestui proiect de lege, ceea ce înseamnă că, după promulgare, prevederile se vor aplica la nivel național, inclusiv în județul Botoșani.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Andreea Rusu

Andreea Rusu este o jurnalistă din Botoșani cu un ochi ager pentru realitățile locale și o voce autentică ce reflectă viața comunității. Crescută în inima orașului, Andreea scrie cu pasiune despre tot ce mișcă în Botoșani – de la știri de interes public, inițiative civice și povești inspiraționale, până la cultura locală și tradițiile care definesc zona. Cu un stil clar, echilibrat și empatic, articolele ei sunt un punct de referință zilnic pentru botoșănenii care vor să fie informați corect și rapid.