În luna ianuarie 2026, scumpirile continuă să apese pe bugetele românilor, inclusiv ale botoșănenilor, cu o rată anuală a inflației de 9,62% și creșteri consistente la mai multe alimente de bază, servicii și utilități.

Rata inflației în ianuarie 2026

În prima lună din 2026, inflația anuală a ajuns la 9,62%, foarte aproape de nivelul din decembrie 2025, când era 9,69%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).

Față de ianuarie 2025:

• serviciile au înregistrat cele mai mari scumpiri, cu o creștere medie de 11,59%;
• mărfurile nealimentare au avansat cu 9,99%;
• produsele alimentare au crescut, în medie, cu 7,86%.

Pentru familiile din Botoșani, aceste procente se traduc direct în bonuri mai mari la supermarket, facturi mai apăsătoare și servicii mai greu de plătit din veniturile curente.

Ce alimente s-au scumpit cel mai mult

Creșterile de preț la alimente sunt foarte diferite de la un produs la altul, iar unele categorii au urcat mult peste media inflației.

Cafea, fructe și produse zaharoase

Conform INS, topul scumpirilor alimentare din ultimul an arată astfel:

• cafeaua are un salt de preț de 24,66%;
• fructele proaspete sunt mai scumpe cu 17,14% față de ianuarie 2025;
• fructele și conservele de fructe au crescut cu 12,75%;
• produsele din grupa zahăr, produse zaharoase și miere de albine au urcat cu 13,83%.

Lapte, pâine, carne și ouă

Scumpiri vizibile se regăsesc și la alimentele consumate zilnic de majoritatea gospodăriilor:

• laptele de vacă: +10,95%;
• pâinea: +9,91%;
• carnea de bovine: +11,99%;
• ouăle: +13,06%.

Pentru un coș de cumpărături obișnuit în Botoșani, aceste procente înseamnă costuri semnificativ mai mari față de începutul anului trecut.

Băuturi alcoolice și alte produse alimentare

La băuturile alcoolice și alte alimente frecvent cumpărate, INS notează:

• berea: +7,37% în ultimul an;
• vinul: +6,16%;
• carnea de pasăre: +8,91%;
• uleiul: +10,52%;
• citricele: +8,38%;
• carnea de porc: +4,32%.

Unde s-au ieftinit alimentele

Există și câteva categorii unde prețurile au scăzut față de ianuarie 2025:

• cartofii: -10,77%;
• legumele și conservele de legume: -0,47%;
• fasolea boabe și alte leguminoase: -3,52%;
• făina: -0,92%;
• mălaiul: -1,19%.

La zahăr se consemnează o reducere ușoară față de aceeași perioadă a anului trecut, de 0,22%.

Pentru botoșăneni, aceste ieftiniri pot însemna mici ajustări în meniul zilnic, în încercarea de a compensa scumpirile de la alte produse.

Serviciile, campioane la scumpiri

Categoria serviciilor a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri între ianuarie 2025 și ianuarie 2026.

Transport și alte servicii

Cele mai mari salturi de tarif sunt:

• biletele CFR: +24,40%;
• serviciile de igienă și cosmetică: +17,75%;
• alte servicii cu caracter industrial: +16,84%.

Creșteri importante apar și la:

• servicii de reparații auto: +14,67%;
• confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte: +14,87%;
• asistența medicală: +13,16%;
• transport urban: +11,23%;
• transport interurban rutier: +8,28%;
• chirii: +8,27% în ultimul an.

Singura scădere de preț în domeniul serviciilor este la:

• serviciile poștale, unde tarifele sunt mai mici cu 3,44% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru cei din Botoșani, aceste date se văd atât în costul deplasărilor, cât și în cheltuielile cu sănătatea sau cu întreținerea mașinii și a locuinței.

Mărfurile nealimentare și explozia prețului la energie electrică

La mărfurile nealimentare, inflația anuală aduce cu sine câteva scumpiri majore, în special pe zona de utilități.

Energie, presă, detergenți și tutun

INS arată că:

• energia electrică a înregistrat cea mai mare creștere de tarif, de 59,33%, pe fondul eliminării schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor;
• energia termică s-a scumpit cu 15,61%;
• cărțile, ziarele și revistele: +10,10%;
• detergenții: +9,10%;
• tutun și țigări: +7,25%;
• medicamente: +4,09%;
• combustibili: +3,46%.

Pe segmentul mărfurilor nealimentare, în intervalul ianuarie 2026 – ianuarie 2025 nu au fost înregistrate scăderi de preț, spre deosebire de alte perioade.

La nivel local, aceste creșteri se reflectă în facturile de curent și căldură ale botoșănenilor, dar și în costul deplasărilor cu autoturismul propriu.

Jocurile de noroc intră în calculul inflației

Cum influențează inflația noile reguli de calcul

Din ianuarie 2026, jocurile de noroc sunt luate în considerare în calculul indicelui prețurilor de consum (IPC). Potrivit INS, această categorie a înregistrat o scumpire de 2,6% față de luna decembrie 2025.

În perioada ianuarie – iunie 2025, INS arată, într-un răspuns transmis la solicitarea HotNews, că românii au jucat aproximativ 5,5 miliarde de lei la jocuri de noroc: pariuri sportive, loterii și cazinouri online.

Cheltuielile făcute online cu cardul, pentru jocuri de noroc pe internet, reprezintă 3,1% din sumele jucate la nivel mondial, în condițiile în care România înseamnă 0,33% din economia globală. Cu alte cuvinte, românii sunt de aproximativ 10 ori mai activi la jocuri de noroc decât în ceea ce privește contribuția la producerea de valoare economică.

Avertismentul BNR privind jocurile de noroc

Primul semnal de alarmă legat de amploarea acestui fenomen a venit în iunie 2024, de la Florian Neagu, directorul Direcției de stabilitate financiară din Banca Națională a României. Acesta a atras atunci atenția că cele mai multe tranzacții online făcute cu cardurile de către cetățenii români au ca destinație participarea la jocuri de noroc.

Pentru Botoșani, unde veniturile sunt în general mai mici decât media națională, aceste date indică un risc suplimentar: o parte importantă din banii gospodăriilor poate ajunge nu în investiții utile sau economii, ci în pariuri și alte forme de gambling, acum monitorizate direct și în calculul inflației.