Sursa poza si informatii: monitorulbt.ro

Într-o eră digitală în care informațiile circulă rapid, manipularea acestora pe rețelele sociale reprezintă un pericol tot mai mare, iar legislația actuală pare să rămână în urmă în fața acestor provocări.

Manipularea informațiilor pe rețelele sociale

Imaginați-vă că vă treziți cu știrea că o nouă tulpină letală de gripă a apărut în orașul dumneavoastră. Autoritățile sanitare o minimalizează, dar rețelele sociale sunt inundate de afirmații contradictorii venite din partea unor „experți medicali” care dezbat originea și gravitatea acesteia. Spitalele sunt pline de pacienți cu simptome asemănătoare gripei, ceea ce împiedică accesul altor bolnavi la îngrijire medicală și, în cele din urmă, duce la decese. Treptat, iese la iveală faptul că un adversar străin a orchestrat această panică prin răspândirea de informații false – cum ar fi ideea că tulpina are o rată de mortalitate foarte ridicată. Totuși, în ciuda victimelor, nu există nicio regulă care să definească acest act ca fiind un act de război.

Războiul cognitiv și controlul reflexiv

Aceasta este forma de război cognitiv – sau, pe scurt, război cog – în care domeniul cognitiv este folosit pe câmpul de luptă sau în atacuri ostile aflate sub pragul unui conflict armat. Un exemplu clasic de război cognitiv este conceptul numit „control reflexiv” – o artă perfecționată de Rusia de-a lungul mai multor decenii. Aceasta presupune modelarea percepțiilor unui adversar în favoarea proprie, fără ca acesta să înțeleagă că a fost manipulat.

Provocările legislative

În contextul conflictului din Ucraina, acest lucru a inclus narațiuni despre revendicări istorice asupra teritoriilor ucrainene și prezența „nazismului” în guvernul de la Kiev. Aceste narațiuni au fost răspândite prin diverse canale, inclusiv prin intermediul rețelelor sociale, pentru a influența opinia publică și a justifica acțiunile militare. Cu toate acestea, în ciuda impactului semnificativ asupra societății și a ordinii publice, astfel de acțiuni nu sunt reglementate de legislația internațională ca acte de război, lăsându-le în afacerea „zonei gri” a dreptului internațional.

Necesitatea unei reacții legislative

Această situație subliniază necesitatea unei reacții legislative adecvate la noile forme de conflict care se desfășoară în mediul digital. În timp ce războaiele tradiționale sunt reglementate de convenții internaționale, războaiele cognitive, care se bazează pe manipularea informațiilor și influențarea percepțiilor publice, rămân în mare parte nesancționate de lege. Acest decalaj legislativ permite actorilor statali și non-statali să desfășoare astfel de operațiuni fără a se confrunta cu consecințe legale clare.

Concluzie

În concluzie, războiul cognitiv reprezintă o amenințare tot mai mare în era digitală, iar legislația actuală trebuie să evolueze pentru a răspunde acestor noi forme de conflict. Este esențial ca autoritățile și instituțiile internaționale să colaboreze pentru a dezvolta cadre legale care să reglementeze și să sancționeze astfel de acțiuni, protejând astfel integritatea informațională și securitatea națională.