Ascensiunea PNL și coborârea PSD

Sondajul INSCOP din mai 2026 indică o creștere semnificativă a PNL, care a ajuns la o cotă de 20-22%, reprezentând o avansare de cinci puncte în comparație cu luna anterioară. Pe de altă parte, PSD a înregistrat o scădere notabilă, având un suport estimat între 13% și 17%, ceea ce reprezintă o pierdere de trei procente față de aprilie. Diferența dintre cele două partide variază de la trei puncte procentuale în rândul votanților cu o opțiune clară, până la mai mult de opt puncte în rândul celor ce se vor mobiliza la vot.

Directorul INSCOP, Remus Stefureac, a afirmat că "moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a dus la o ascensiune semnificativă a PNL, grație popularității crescute a premierului Ilie Bolojan, care a cunoscut o urcare rapidă și oarecum neașteptată". Această observație este crucială pentru înțelegerea dinamicii actuale a opțiunilor politice.

Stabilitatea AUR și regresul USR

În complement cu avansul PNL, sondajul confirmă că AUR rămâne liderul de opinie în rândul românilor, cu o susținere constantă între 38% și 41%, fluctuațiile fiind determinate de nivelul de mobilizare al alegătorilor. În contrast, Uniunea Salvați România (USR) continuă să experimenteze o scădere, ajungând la o cotă de 10%, iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) își păstrează un sprijin constant în intervalul de 3% - 5%.

Comparând rezultatele cu cele din mai 2025, observăm că AUR, PSD și UDMR au rămas la valori similare, în timp ce PNL a câștigat patru procente, iar USR a pierdut două procente.

Estimarea participării la vot și preferințele electorale

Sondajul INSCOP a inclus și o evaluare a intenției de participare la alegerile parlamentare. Marea majoritate a respondenților, care au evaluat intenția de vot pe o scară de la 1 la 10, a arătat o tendință fermă de a merge la vot, cu 67.4% alegând cifra 10. În schimb, 15.2% au indicat că "sigur nu" vor vota (cifra 1), iar restul opțiunilor pentru 2, 3 și 4 sunt minime. Aproape 1.5% dintre respondenți nu au putut explica preferința lor.

Analiza preferințelor de vot, ținând cont de cei care au exprimat opțiuni pentru un partid (77.4% din totalul eșantionului), relevă următoarele cifre:

• AUR: 38.2% dintre respondenți ar opta pentru AUR, reflectând o ușoară creștere față de aprilie 2026 (37%), și menținându-se stabil față de martie (38%), ianuarie (40.9%), noiembrie (38%), octombrie (40%), septembrie (40.8%), iunie (40.5%) și mai 2025 (38.11%).
• PNL: 20.3% dintre votanți ar alege PNL. Aceasta înseamnă o creștere considerabilă comparativ cu aprilie 2026 (15.5%), martie (14.5%), ianuarie (13.5%), noiembrie (14.6%), octombrie (14.8%), septembrie (15.2%), iunie (17.3%) și mai 2025 (16%).
• PSD: 17.5% dintre alegători s-ar îndrepta spre PSD. Se observă o scădere comparativ cu aprilie 2026 (20.1%), martie (19.2%), ianuarie (18.2%), noiembrie (19.5%), dar o ușoară creștere față de octombrie (17.6%), septembrie (17.9%), iunie (13.7%) și mai 2025 (17.4%).

Concluzie

Analiza realizată ilustrează o schimbare interesantă în peisajul politic românesc, cu PNL recuperând teren, AUR menținându-și avansul și USR intrând într-o tendință descrescătoare. Este crucial ca liderii partidelor să reflecteze asupra acestor rezultatelor pentru a-și ajusta strategiile în perspectiva viitoarelor alegeri.