Liderii partidelor aflate la guvernare se întâlnesc luni, 16 februarie 2026, după o pauză de trei săptămâni, pentru a relua discuțiile pe tema reformei administrației. Ședința are loc în contextul în care miniștrii PSD refuză să semneze avizele necesare pentru proiect.

Întâlnire la nivel de coaliție pe tema reformei administrației

Liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai grupului Minorităților Naționale s-au programat să se vadă de la ora 13:00. Subiectul central de pe agendă este din nou reforma administrației.

Mai mulți miniștri social-democrați nu sunt de acord să își pună semnătura pe avizul privind proiectul de reformă. Documentul are caracter consultativ, însă pentru ca proiectul să poată fi introdus pe ordinea de zi a ședințelor de Guvern, are nevoie de toate avizele – fie ele pozitive sau negative.

Ce cere PSD la reforma administrației

PSD solicită modificarea reformei astfel încât reducerea de 10% a salariilor să nu se aplice în ministerele care au trecut deja printr-un proces de reorganizare, exemplul indicat fiind Ministerul Agriculturii.

În plus, social-democrații resping reducerile propuse în sănătate, educație și în structurile de ordine publică.

Miniștrii PSD resping tăierile de salarii în sănătate și educație

Săptămâna trecută, printr-un comunicat de presă, PSD le-a cerut partenerilor de guvernare „să abandoneze politica simplistă de austeritate și să susțină introducerea unor reforme structurale reale care să țină cont de realitățile sociale și economice din România”.

Potrivit mesajului transmis, reprezentanții PSD susțin că diminuarea salariilor bugetarilor „la grămadă, cu toporul, nu este reformă” și că partidul „nu va susține o astfel de abordare care poate provoca blocaje grave în sectoarele critice din sistemul bugetar”.

Poziția ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat săptămâna trecută, la Antena 3 CNN, că se opune total reducerii de 10% a veniturilor personalului din sistemul medical.

El a spus că respinge „abordarea pur contabilă” în care salariile sau veniturile cadrelor medicale sunt scăzute cu 10% fără a fi luate în calcul particularitățile domeniului.

Rogobete a subliniat că:

• sistemul de sănătate are specificul său,
• reprezintă o zonă de siguranță națională,
• nu poate fi tratat ca un simplu „Excel” cu calcule,
• este vorba de viețile oamenilor, care pot fi puse în pericol dacă nu se ține cont de detalii și nuanțe.

Conform informațiilor prezentate de HotNews, ministrul Sănătății a înaintat o variantă alternativă la pachetul de reduceri inclus în proiectul de reformă a administrației, care ar presupune, printre altele, o reorganizare a spitalelor.

Aceleași surse indică faptul că miniștrii PSD își vor da avizul pe proiect abia în momentul în care va exista o decizie politică la nivelul coaliției, adică un acord clar între partide.

Marcel Ciolacu: nu exclude ruperea coaliției

Fostul premier PSD Marcel Ciolacu a afirmat duminică seara, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că nu exclude scenariul ruperii coaliției de guvernare.

El a spus că, în opinia sa, „lucrurile spre asta duc, spre ruperea actualei coaliții”, deși nu recomandă acest pas, „cu toate riscurile”, deoarece o criză politică ar agrava situația economică, lucru pe care România nu și-l poate permite, potrivit declarației citate de News.ro.

Marcel Ciolacu a mai spus că USR nu ar fi trebuit să facă parte din actuala formulă de guvernare. Ulterior, el a declarat că, dacă alianța de la putere se rupe, „cel mai bine pentru România” ar fi organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

Ce prevede reforma administrației publice

Proiectul de reformă a administrației publice centrale și locale are ca obiectiv reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal. Planul include și desființarea a mii de posturi și urmează să fie adoptat de Guvern prin ordonanță de urgență.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri că pachetul de reformă ar trebui adoptat cel târziu în ședința de Guvern de joi. El a explicat că, odată aprobată măsura, fiecare persoană cu funcție publică va fi responsabilă să o pună în aplicare, existând totuși o marjă de libertate privind modul concret de implementare.

Premierul a precizat că ordonanța ar urma să intre în vigoare imediat. El a legat urgența reformei de eforturile guvernului de a corecta „aberația” din sistemul pensiilor speciale, unde magistrații se pot pensiona la 48-49 de ani cu o pensie egală cu ultimul salariu. Bolojan a amintit că, încă din vara anului trecut, procesul de modificare a acestei legislații a fost amânat de mai multe ori, aspecte care, spune el, nu depind de Guvern.

Declarațiile au fost făcute la Europa FM, în contextul unei întrebări privind afirmațiile secretarului general al Guvernului, Radu Oprea (PSD). Acesta spusese că nu va face reduceri de posturi și a comparat astfel de tăieri cu lagărul de la Auschwitz.

Ce înseamnă acest blocaj pentru administrația locală, inclusiv în Botoșani

Reforma discutată la București vizează atât administrația centrală, cât și pe cea locală, astfel că efectele ei, odată adoptată, se vor resimți și în primării și consilii județene, inclusiv la Botoșani.

Reducerea cheltuielilor de personal cu 10% și desființarea unor posturi pot însemna:

• reconfigurarea organigramelor în instituțiile locale,
• posibile restructurări sau comasări de servicii,
• presiune suplimentară pe aparatul administrativ, în condițiile în care o parte din funcționari gestionează deja volume mari de lucrări.

Deocamdată, proiectul se află în faza de negocieri politice, iar blocajul creat de PSD la nivel de avize împiedică intrarea lui pe ordinea de zi a Guvernului. Până nu este clarificat acest conflict în coaliție, reforma rămâne doar la stadiul de intenție, dar cu impact potențial major pentru toate județele țării, Botoșani inclus.