Studiul realizat de INSCOP Research la cererea platformei Informat.ro arată că majoritatea românilor s-ar opune propunerii de a-l destitui pe șeful statului. Astfel, în cazul unui referendum desfășurat duminica viitoare, 50,7% dintre respondenți ar vota împotriva destituirii lui Nicușor Dan, iar 44% ar opta pentru demitere. Un procent de 5,4% dintre cei chestionați au afirmat că nu au o opinie clară sau nu au răspuns.

Excludând persoanele care nu au dat un răspuns, datele sugerează o susținere și mai puternică pentru menținerea președintelui în funcție. Astfel, 53,1% dintre români s-ar pronunța împotriva demiterii în eventualitatea unui referendum, în timp ce 46,9% ar sprijini destituirea.

Grupa de votanți favorabili sau opuși demiterii

Profilul alegătorilor care ar susține demiterea Președintelui Nicușor Dan se prezintă diferit. De exemplu, susținătorii AUR ar vota în proporție de 77% pentru destituirea acestuia. Alte grupuri incluse în categoria celor care ar vota pentru demitere sunt persoanele cu educație primară (63%), cei din mediul rural (55%) și utilizatorii aplicației TikTok (59%), care ar arăta o preferință semnificativ mai mare decât media națională.

De partea cealaltă, un număr considerabil de alegători din partidele PNL (86%), USR (86%) și PSD (59%) ar vota împotriva demiterii lui Nicușor Dan. Același trend se observă și în rândul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani (59%), al celor cu studii superioare (73%), precum și în rândul locuitorilor din București (68%) și din alte zone urbane mari (61%). Aceste grupe demografice manifestă o tendință de vot împotrivă care depășește media națională.

Analiza contextului politic

Remus Ștefureac, director al INSCOP Research, a comentat aceste rezultate, accentuând că un referendum pentru demiterea șefului statului ar putea crea o polarizare a electoratului. El a subliniat că Nicușor Dan ar putea mobiliza susținători care l-au votat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025, câștigat cu 53,6% din voturi, în fața lui George Simion.

Sociologul a mai menționat că ideea de a demite Președintele nu are un suport semnificativ în rândul cetățenilor români, chiar și în cadrul unei întrebări ipotetice. Proximitatea față de următoarele alegeri din 2024-2025 și riscurile sistemice percepute de mulți votanți în contextul unei atmosfere politice deja tensionate contribuie la ostilitatea față de un referendum de destituire. Un astfel de demers, a adăugat Ștefureac, ar putea intensifica incertitudinile politice deja prezente și ar crea costuri economice și sociale considerabile. În acest context, o divizare atât de amplă ar consolida rândurile așa cum s-au raportat acestea în turul doi al alegerilor prezidențiale.

Nemulțumiri și rolul Președintelui în actuala criză politică

Conform unui sondaj anterior INSCOP, difuzat săptămâna trecută pe 20 mai 2026, aproape 70% dintre români și-au exprimat nemulțumirea față de activitatea Președintelui Nicușor Dan. Aceeași rată de nemulțumire a fost constatată și în cazul premierului interimar, Ilie Bolojan. Totuși, acest sentiment de insatisfacție nu se traduce, în mod direct, printr-o dorință de destituire a președintelui, așa cum arată rezultatele referendumului.

De asemenea, un alt sondaj INSCOP, realizat în perioada 11-14 mai 2026, a explorat percepțiile românilor cu privire la rolul Președintelui Nicușor Dan în gestionarea crizei politice actuale. Aproape jumătate dintre respondenți consideră că prin acțiunile și declarațiile sale a ajutat la rezolvarea conflictelor între partide, în timp ce o treime cred că a contribuit la amplificarea divergentei.

Cadru legal pentru demiterea președintelui și metodologia sondajului

Conform Constituției României, Articolul 95, președintele poate fi suspendat în cazul unor fapte grave ce încalcă legea fundamentală. Suspendarea trebuie inițiată de cel puțin o treime din parlamentari și este însoțită de un aviz consultativ din partea Curții Constituționale, înainte de a fi votată în plen. Partide ca SOS România și AUR au inițiat sau amenințat cu demararea unor astfel de proceduri, însă nu au avut numărul necesar de semnături pentru a le concreta.

Sondajul INSCOP Research a fost desfășurat între 11-14 mai 2026, utilizând interviuri telefonice asistate de calculator (CATI). Eșantionul a inclus 1.100 de persoane, reprezentativ la nivel național pentru populația neinstituționalizată a României, având vârste de peste 18 ani. Marja maximă de eroare acceptată este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Aspecte esențiale

Pentru locuitorii din Botoșani și din întreaga țară, aceste constatări subliniază complexitatea percepției comune. Deși există nemulțumiri legate de activitatea Președintelui, ideea unei demiteri prin referendum este percepută ca o destabilizare excesivă într-un peisaj politic deja volatil. Această reticență față de schimbări radicale poate revela o dorință pentru stabilitate, chiar și în mijlocul unor critici fundamentate. Este esențial ca cetățenii să fie informați cu privire la evoluțiile politice și să își exprime părerile prin mecánisme democratice, conștientizând că un vot de protest nu corespunde întotdeauna cu dorința de a schimba situația la nivel înalt.