Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că această măsură corectează o decizie luată acum opt ani, când administrațiile locale au fost exclude din sistemul național de salarizare și au fost lăsate să își stabilească salariile.

„În 2017 s-a luat o decizie politică de care nu am fost de acord. Legea 153 a consolida ieșirea administrației locale din sistemul de remunerare național, iar salariile au fost limitate la nivelul celor ai viceprimarilor sau ai vicepreședinților consiliilor județene. Prin reformă, reintegrăm acest sistem. Va exista o anumită flexibilitate în funcție de dimensiunea unității administrativ-teritoriale, dar reinstaurăm o ierarhie logică în remunerare”, a afirmat ministrul la prezentarea propunerii legislative.

Administrația Locală și Reîntoarcerea în Grila Națională

Noua legislație introduce un sistem bazat pe principii de ierarhizare, echitate și transparență în remunerare. Spre deosebire de actualul mecanism, în care fiecare consiliu local decidea salariile în cadrul unor plafoane generale, administrația locală va reveni sub o grilă unică la nivel național.

Salariile vor fi stabilite în corelare cu coeficientul de salarizare stabilit la nivel național, iar diferențele dintre localități vor depinde în esență de mărimea unității administrativ-teritoriale.

Reforma menține autonomia locală printr-o flexibilitate limitată, iar localitățile vor fi împărțite în patru categorii distincte.

Clasificarea Localităților: O Nouă Strategie

Conform proiectului de lege, localitățile vor fi grupate pe baza numărului de locuitori. Prima categorie va include municipiile și orașele cu peste 200.000 de locuitori.

A doua categorie va fi formată din localități cu între 50.001 și 200.000 de locuitori. A treia categorie va include cele cu populații între 10.001 și 50.000, în timp ce ultima categorie se referă la localitățile cu sub 10.000 de locuitori.

Această clasificare va influența nivelul salariilor, ceea ce înseamnă că dimensionarea localității devine un criteriu central de diferențiere salariale.

Guvernul susține că această abordare va contribui la eliminarea inegalităților apărute în ultimii ani între localitățile cu dimensiuni și atribuții similare.

Creșteri Salariale, dar Diminuațieți ale Veniturilor Brute în Multe Primării

Analiza impactului pentru funcția de consilier grad superior cu studii superioare arată că efectele reformei nu sunt uniforme. Deși salariile de bază cresc în majoritatea cazurilor, veniturile totale vor scădea în multe primării, din cauza limitării sporurilor și primelor care, în ultimii ani, au influențat majorarea veniturilor.

În marile municipii și orașe cu peste 200.000 de locuitori, salariul de bază va crește cu aproximativ 1%, iar media va ajunge de la 9.009 lei la 9.102 lei. Cu toate acestea, venitul brut lunar mediu va scădea cu 11%, de la 12.694 lei în 2026 la 11.334 lei în 2027.

Aceasta reprezintă cea mai severă corectare din întregul sistem și subliniază o reducere semnificativă a sporurilor și beneficiilor salariale înregistrate în anii anteriori.

Avantajele Noii Grile

Pentru localitățile ce au o populație între 50.001 și 200.000 de locuitori, noua grilă va avea un impact pozitiv.

Salariul de bază va crește cu 10%, de la o medie de 7.833 lei la 8.610 lei, iar venitul brut lunar mediu va avansa cu 2%, de la 10.507 lei la 10.721 lei.

Aceasta este singura categorie de unități administrativ-teritoriale în care atât salariul de bază, cât și venitul total vor avea parte de creșteri.

Scăderi în Orașele Mici și Comune

În orașele mai mici și comunele mari, cu populații între 10.001 și 50.000 de locuitori, salariul de bază va avea o creștere de 10%, de la 7.142 lei la 7.831 lei.

Cu toate acestea, diminuarea sporurilor va afecta aproape complet acest câștig, venitul brut mediu scăzând din nou, de la 10.113 lei la 9.978 lei, reprezentând o scădere de aproximativ 1%.

Similar, în cazul comunelor cu sub 10.000 de locuitori, salariul de bază va crește cu 10%, de la 6.663 lei la 7.298 lei. Însă, venitul brut lunar mediu va scădea cu 4%, de la 9.963 lei la 9.542 lei.

Pentru multe primării din zonele rurale, creșterea salariului de bază nu va fi suficientă pentru a compensa pierderile veniturilor adiționale.

Obiectivele Guvernului: Eliminarea Inconsistențelor Salariale

Executivul afirmă că scopul principal al reformei este să elimine anomaliile salariale create în ultimii ani, când funcționarii din localități mici reușeau să obțină salarii comparabile sau chiar superioare celor din orașe mari sau din administrația centrală.

Prin reîntoarcerea la un sistem de grilă națională, Guvernul își propune să restabilească o ierarhie salarială logică și prevedibilă în sectorul public.

Pentru a evita scăderile brusce de venituri, proiectul include un mecanism de protecție cunoscut sub numele de „diferență salarială tranzitorie”, care va fi oferit anumitor categorii de angajați care se află în sistem la momentul implementării noii legi.

Dacă propunerea va fi aprobată în forma actuală, anul 2027 va marca cea mai extinsă reorganizare a sistemului de remunerare de la adoptarea Legii 153/2017.

De reținut

Reforma salarizării are potențialul de a remodela sistemul de salarii din administrația locală, creând o structură mai echilibrată și transparentă. Deși se introduc măsuri de protecție pentru a preveni pierderile salariale bruste, efectele asupra veniturilor totale variază considerabil între diferitele categorii de localități. Monitorizarea atentă a acestor schimbări va fi esențială pentru a asigura o implementare reușită a noii legislații.