Evoluția inflației și efectele sale

Una dintre principalele cauze ale acestui declin este inflația de două cifre, care a atins 10,71% în aprilie, față de 9,87% în luna precedentă. Această creștere dramatică a prețurilor își pune amprenta pe bugetele familiilor, iar salariile nominale continuă să crească doar cu o singură cifră, limitând astfel capacitatea de cumpărare a românilor. Florian Libocor, economist șef la BRD, amintește că strategia de creștere bazată pe consum și pe salarii mici și forță de muncă ieftină și-a atins finalitatea, sugerând necesitatea unor schimbări fundamentale în politicile economice.

În ciuda acestei scăderi alarmante, se observă o ușoară creștere de 1,3% a vânzărilor în luna mai față de aprilie, în principal datorită achizițiilor de alimente și produse nealimentare. Cu toate acestea, analiștii de la BCR anticipează o contracție a consumului privat, susținând că veniturile reale vor continua să fie negative pe tot parcursul anului. În plus, încrederea consumatorilor a fost grav afectată, fiind sub valorile minime ale anului pandemic 2020.

Comportamentele de cumpărare ale românilor

Conform datelor de pe primul semestru, comerțul cu amănuntul a suferit o scădere cumulată de 5,3%. Aceasta se datorează în principal reducerilor înregistrate în segmentele de produse nealimentare (-7,7%), alimente (-3,5%) și carburanți (-1,7%). Ionuț Dumitru de la Raiffeisen Bank subliniază că România a avut o convergență rapidă spre standardele Uniunii Europene, ajungând la 78% din PIB-ul per capita mediu, însă există o diferență semnificativă între capacitățile de producție și de consum.

Un sondaj IRSOP din mai 2026 arată că aproape jumătate dintre români preferă să economisească pentru situații imprevizibile, o strategie care poate crea o logică vicioasă ce afectează economia global, prin retragerea fondurilor din circulație, ceea ce reduce producția și comprimă profiturile firmelor. De asemenea, a crescut procentul celor care declară că au restricționat cumpărăturile de zi cu zi, de la 55% la 61%.

Ajustarea priorităților de consum

Un studiu al companiei Shopfully concluzionează că 70% din români nu se așteaptă la îmbunătățiri în puterea lor de cumpărare pentru 2026. Ca răspuns, 60% dintre consumatori își împart cumpărăturile între diverse magazine pentru a găsi cele mai atractive oferte, iar 55% cumpără preponderent produse la promoție. Totodată, 48% dintre consumatori evită achiziționarea produselor pe care le consideră neesențiale.

Promoțiile au ajuns să fie un factor decisiv în luarea deciziilor de cumpărare, cu 39% dintre români afirmând că ofertele speciale au un impact semnificativ asupra acestora, comparativ cu media de 25% în alte țări europene. Politica de menținere a dobânzii de referință de către Banca Națională la 6,50% continuă să facă costurile creditelor ridicate, inhibând astfel achizițiile mari.

Se preconizează că, dacă tendințele actuale vor continua, 2026 ar putea fi un an în care consumul privat va funcționa ca un obstacol în loc de un motor al economiei. Inflația nu dă semne clare de temperare, iar ratele dobânzilor rămân ridicate, forțând consumatorii români să își regândească alegerile financiare.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv MonitorulBT. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.

De reținut

Schimbările în comportamentul de consum se fac simțite în toată România, iar locuitorii se văd nevoiți să fie mai atenți în ceea ce privește cheltuielile. Compararea prețurilor devine tot mai frecventă, iar utilizarea ofertelor promoționale se dovedește a fi o strategie eficientă pentru a face față creșterii prețurilor și pentru a menține bugetele familiale în echilibru.